Teoria utilității marginale este o ramură a economiei care se concentrează pe modul în care oamenii își distribuie resursele și iau decizii. Conform acestei teorii, oamenii iau decizii pe baza utilității pe care o primesc de la bunuri și servicii. Utilitatea marginală se referă la valoarea adăugată pe care oamenii o primesc de la o unitate suplimentară a unui bun sau serviciu. De exemplu, utilitatea marginală a unei felii de pizza poate fi mai mică decât utilitatea marginală a primei felii. Prin urmare, oamenii iau decizii privind modul în care își cheltuiesc banii în funcție de utilitatea marginală pe care o fac cu fiecare achiziție sau cheltuială. Această teorie este importantă pentru înțelegerea comportamentului consumatorului și poate fi utilizată pentru a face previziuni cu privire la alegerea consumatorilor în diferite circumstanțe economice.